Intuiţia - Cunoaşterea de dincolo de logică

„Intuiţia este cea mai înaltă treaptă a scării, scara conştiinţei. Această scară are trei trepte: prima şi cea mai de jos este instinctul; a doua, cea din mijloc, este intelectul; iar a treia, cea mai de sus, este intuiţia.

În toate trei este folosită particula in. Lucrul acesta este semnificativ. El înseamnă că aceste calităţi sunt înnăscute. Ele nu se pot învăţa, nu există niciun mod de a le dezvolta cu ajutor din afară.”

Intuiţia îţi oferă posibilitatea de a-ţi da răspunsuri la întrebări fundamentale – nu în mod verbal, ci în mod existenţial.

Intelectul este un mecanism frumos, este foarte util oamenilor de ştiinţă, dar dacă devine stăpân şi te domină, este periculos. Dacă mintea se comportă ca un sclav al conştienţei este un sclav frumos; dar mintea în postura de stăpân al conştienţei este un stăpân foarte periculos.

Trăieşte, iubeşte, respectă, ai grijă, dar nu te ataşa

Noi, ca oameni, ne ataşăm prea repede de orice lucru. Viaţa este flux, nimic nu rămâne la fel, dar sperăm şi dorim ca nimic să nu se schimbe. Există prea multă frustrare în lume pentru că toate aşteptările noastre rămân neîmplinite. Fiecare aşteptare aduce nefericire.

Ataşamentul înseamnă a te agăţa de un lucru, şi nu doreşti ca acesta să se schimbe vreodată. Acest lucru înseamnă a dori imposibilul. Tânărul doreşte să fie mereu tânăr, iar acest lucru este imposibil, mai devreme sau mai târziu acesta va îmbătrâni. Dar bătrâneţea nu aduce fericire, ci suferinţă. Dacă lucrurile nu ar sta aşa, atunci am crede că viaţa devine cu adevărat împlinită la bătrâneţe. Ea ar trebui să reprezinte culmea cea mai înaltă acoperită de omăt, dar nu este decât o gaură neagră. Este o gaură neagră pentru că ne agăţăm de tinereţe.

Ne agăţăm de trup, dar trupul va ceda într-o zi. Trăieşte, iubeşte, respectă, ai grijă, dar nu te ataşa. Aminteşte-ţi că este numai un caravanserai, doar înnoptezi acolo. Iar dimineaţa va trebui să pleci.

Aşa stau lucrurile. Te îndrăgosteşti de o persoană, te ataşezi, iar apoi eşti nefericit. Apoi eşti posesiv, apoi te temi ca persoana respectivă să nu se îndrăgostească de altcineva. Începi să o îngrădeşti, să-i răpeşti libertatea, să o reduci la stadiul de obiect. Dragostea şi respectul dispar. Totul se transformă într-o luptă continuă între cele două egouri. Tu vrei să-l stăpâneşti, la fel se întâmplă cu cealaltă persoană. Cum să reziste dragostea în acest conflict? Ataşamentul distruge dragostea. El este otrava dragostei.

Iubeşte profund, dar nu aduce gelozia şi posesivitatea într-o relaţie. Ele vor apărea dacă tu te vei ataşa de o persoană. Cea mai mare artă de a învăţa este să te laşi purtat de viaţă fără a te ataşa. Lucrurile vin şi pleacă, dar tu rămâi concentrat asupra fiinţei tale, nu te laşi distras şi nici perturbat.

Aș vrea o zi lipsită de certuri, nemulțumiri,
...și acre amăgiri.

Plină de-armonie, farmec, sclipire
...și iubire.

Nu mă judeca că am inima plină de bătăi
...și ochii plini de tine,
Că visez să fim uniți mult timp, nu doar acum
...și că vreau dragoste cu duium.

Vreau sinceritate, perseverență
...și confidență.
Obosită moral, îngrijorată
...și tot eu mă simt agitată.


Îmi lipsește zâmbetul tău molipsitor
...și surâsul ademenitor,
Atingerea caldă, cuvântul alintător


...și iar mi-e dor.

"Si ce mai conteaza acum care a gresit mai des 

Care a iubit mai intens care pe care n-a inteles

Si ce mai conteaza acum…..

Da undeva candva ne vom revedea si atunci pasarile vor canta"

Hard to believe.

noi,fetele

why are humans so obsessed with appearance

it is so important to us, so essential to living

twisted perceptions of beauty and perfection

we waste our days striving for.

never happy, never content

always comparing, always competing

it defines us.

that pretty girl

that fat boy

the one with weird teeth

or a long nose

skinny legs

or green eyes

what the fuck is wrong with us all?

why is it so important?

Se pare ca in viata nu trebuie sa spunem ce simtim.

  in viata trebuie sa spunem ce altora le convine.

(exceptie iubirea mea<3)

I forget...:(

 I just feel

Nu sunt mandra de faptele mele.
Nu sunt mandra de vorbele pe care le-am spus.
Nu sunt mandra de trecutul meu.
Nu sunt mandra de greselile mele.
Nu sunt mandra ca le-am continuat.
dar sunt mandra ca m-am schimbat.

Nu mi-a fost usor sa ma inec in lacrimi

Nu mi-a fost greu sa vorbesc prostii

Acum platesc pentru fapte ...

M-am victimizat peste masura,

Am uitat ca si tu poti fi ranit

Am uitat ca nu fac bine

am uitat cat ma iubesti.

Dar intotdeauna imi amintesc :)

Happy thoughts are not my speciality.

It's wonderful,isnt it?

Darling,believe me.Everyday,every minute,I fight to find myslef.

Y O U .

I should never cared.
But I did care.

I cared a lot.
And I still fucking care.

 If you're lucky enough to find  someone who makes you feel special,dont ever take them for granted.Stick with them,fight for them and never let them go.

Pana si cei care te fac sa te simti special o mai dau in bara.Nu e un sfarsit de lume...nu e un sfarsit de lume dupa ce trece furia.Cand te intristezi din cauza persoanei iubite simti pe moment o ura,o suparare apasatoare pentru ea\el dar intr-un final realizezi cat de mult te iubeste si ca nici tu nu esti sfanta.

Am inceput sa invat sa imi vad lungul nasului inainte de a actiona gresit.Daca persoana pe care o iubesc ma raneste asta nu imi a dreptul sa o ranesc inapoi.Aici consta in timp si in doza mea de maturitate.

                                                                               Intr.adevar va dura mult,mult,mult timp pana ce voi avea parte de destula maturitate incat sa zic STOP!.

                                        There is no me without you.

I love people who makes me laugh.I honestly think it's the thing I like most,to laugh.It cures a multitudes of ills.It's probably the most important thing in a person.Well everything in life is temporary .So if things are going good enjoy it because it won't last forever.And if thing are going bad dont worry.It can't last forever either.I find happiness in the simplest of things. 

If you never try,You'll never know.

I'm that kind of girl that when I cry,I cry.When I fall for someone,I fall to hard.People tell me I'm too intense when it comes to emotions.I'll do anything to be around you.I dont always look perfect and sometimes I get insecure.And I may have flaws,but I'll   L O V E  you better than anyone else ever could.

That's good,that's bad.

Believe in yourself.You worth more than you ever thought.<3

Un Craciun pentru fiecare.

Craciunul pentru mine e o sarbatoare frumoasa,plina de emotii.Si in ziua de azi primesc cadouri sub brad si pur si simplu ador.Imi plac surprizele,imi place cand primesc ceea ce vreau.Insa stau si ma gandesc.Eu primesc ce vreau mereu(nu chiar mereu) insa sunt atatia copii care din nefericire nu au parte de un Craciun fericit.Au parte de un Craciun fara cadouri deoarece parintii nu au banii suficienti pentru  a le cumpara ceva,au parte de un Craciun fara lumina;fara lumina deoarece sunt sute de familii care nu au curent.Au parte de un Craciun in care ei sunt inca bolnavi si nu se mai fac bine,au parte de un Craciun pe care eu nu mi l-as dori niciodata.
Si stau si ma gandesc cat de nerecunoscatoare pot fi fata de  Dumnezeu pentru ca nu Ii multumesc pentru tot ce imi ofera.Ba ma mult mi s-a urat cu atat bine.Sunt nemultumita in tot ce ma priveste.Dar mi-am propus sa schimb atitudinea asta urata,sa o inlocuiesc cu una pe care trebuia sa o posed de mult.

 Dar niciodata nu e prea tarziu.Doar uneori.

Sa ne iubim.

Vai, si va veni o vreme

Când adromi-vom amândoi,

Si-nstrăinati, prin cimitire,

Va plânge toamna peste noi.

Ce poate, deci, a fi sub soare,

În haosul imensitătii --

   Dacă-ti vei pierde fecioria

În taina roză-a voluptătii?

George Bacovia

Better.

"Uneori esti departe,chiar daca esti langa mine."Oare sunt eu 'defecta'?Daca da,de ce?De ce trebuie sa reactionez intotdeauna asa?De ce trebuie sa spanzur pe toata lumea cu criticile mele?De ce exagerez?De ce sunt ASA?Daca spun ca nu ma plac,este gresit.Nu este.Nu este pentru ca nu am nimic bun.Nu sunt o persoana draguta,sau poate sunt dar mereu trebuie sa o dau in bara,mereu trebuie sa tip la cineva,mereu trebuie sa fiu rautacioasa.MEREU TREBUIE SA INCERC SA MA SCHIMB!

De ce nu-mi reuseste?Ca nu depun indeajuns efort?Ba da.Sau nu?NU stiu.M-am zapacit si eu cu totul.Simt ca nu e corect nimic din ce fac.Well...

                                                                                      Tomorrow maybe will be a better day.

Inainte aveam remuscari dupa ce greseam.Acum le am inainte de a gresi.

"Am inchis usile camerei ca sa nu intre greseala.

Atunci adevarul m-a intrebat:

-Eu pe unde voi intra?"

Truth.

Useless.

I fell horrible.Da.Azi ma simt cum nu m-am simtit niciodata.Singura,nervoasa,bolnava,de neinteles,nefolositoare,tradata...(:

I dare you!

Iti ordon sa ma lasi in pace.Taci.Nu vreau sa te aud,nu vreau sa te vad,nu vreau sa te ascult.Esti insuportabila!Vreau doar sa te faci ca nu exist.Sa ma ignori.La statutul tau as crede ca poti mai mult de atat.Inceteaza sa ne faci rau.Inceteaza sa te prefaci.Nu sunt persoana potrivita sa tac si sa indur.Nu.

 Daca se va continua, lucrurile nu vor ramane asa.

Fear.

Tu simti soarele apunand,eu o sa il fac sa straluceasca.Iti pot vedea frica,pentru ca lumea asta nu este simpla.Dar sunt puternica.Stiu cum sa stau deoparte.Si o sa-mi gasesc calea pentru ca e iubire,e iubire,e iubire. <3

Someone told me...

            Cine stie sa descifreze privirile femeilor nu mai are nimic de invatat.-William Shakespeare

Crize.

Trista, dupa un copac, pe câmp
Sta luna palida, pustie -
De vânt se clatina copacul -
Si simt fiori de nebunie.

O umbra mormaind paseste...
E om... atât, si e destul...
Si-acum ne-om gâtui tovarasi:
El - om flamând, eu - om satul.

Dar vezi... m-a ocolit acuma...
El s-a temut mai mult, mai mult, - saracul...
Pe luna palida, pustie,

De vânt se clatina copacul... 

Despartire...

Să cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-aş cere doar pe tine, dar nu mai eşti a ta;
Nu floarea vestejită din părul tău bălai,
Căci singura mea rugă-i uitării să mă dai.
La ce simţirea crudă a stinsului noroc
Să nu se sting-asemeni, ci-n veci să stea pe loc?


Ci tu rămâi în floare ca luna lui april,
Cu ochii mari şi umezi, cu zâmbet de copil,
Din cât eşti de copilă să-ntinereşti mereu,
Şi nu mai şti de mine, că nu m-oi şti nici eu.